La 18 ani, tanara nascuta in Romania a reusit performanta de a deveni unul dintre cei mai promitatori scriitori din Montreal.

Primul sau roman publicat in 2006, "L'ile du Diable", s-a bucurat de un succes instant in randul cititorilor. La numai un an de la debut, Miruna a fost invitata la Salonul de carte de la Paris, unde a reusit performanta de a vinde toate cartile prezentate la stand. La scurt timp de la acest eveniment, a publicat si cel de-al doilea volum, "Razboiului titanilor - Alegerea lui Selenae", finalizat in cursul anului 2007.

Reactia pozitiva a publicului la cartea  de debut a Mirunei a atras atentia editorului celui de-al roman din carierea romancei, Christian Feullette. “Am fost foarte impresionat cand am intalnit-o pe Miruna prima oara, la un salon de carte la Paris. Stand de vorba cu ea si apoi parcurgindu-i cartea, am descoperit un autor foarte serios si foarte bine structurat. Ulterior, primind manuscrisul celei de-a doua carti a Mirunei, l-am gasit foarte bine construit si excelent scris, asa ca am decis sa-i oferim oportunitatea de publicare in cadrul ofertei editoriale a editurii pe care o conduc”, declara Feullette intr-un articol aparut in ziarul Zigzag Roman-Canadian.

EVZ: Cum a ajuns Miruna Tarcau la performanta de a deveni unul dintre cele mai apreciate tinere talente de la Montreal ?

MT: Inainte sa incep sa scriu, sa realizez ca literatura este pasiunea mea si lumea in care as vrea sa traiesc daca mi s-ar fi ivit ocazia, eram o persoana diferita. Nu stiu cum, nici de ce, dorinta imbatatoare de a crea un univers nou m-a cucerit la un moment dat si am simtit scrisul  ca o furtuna care inlatura toate constructiile fragile din mine, ca sa cladeasca pe temelii din ce in ce mai solide.

Aceasta revelatie a fost un suflu nou care m-a propulsat in domeniul de care m-am agatat cu toate puterile, cu ajutorul nepretuit al familiei si in particular cel al mamei mele. Astfel mi-am atins scopul, sa fiu publicata cat mai tanara, sa devin scriitoare.

De ce aceasta graba? Iata o intrebare la care nu am un raspuns precis. Poate pentru ca perseverenta si timpul investite in primul meu roman erau prea importante ca sa le las la voia intamplarii si in procesul extrem de selectiv al editurilor.

Pe de alta parte, caracterul meu perfectionist, nerabdator, pasionat si dorinta mea de a trai totul la prezent au fost o motivatie puternica. Sunt o persoana pentru care reusita personala perfecta si totala nu se poate atinge pentru ca exista totdeauna o etapa superioara. Pentru mine fericirea trece neaparat prin realizarea acestor obiective.

EVZ: Care este stilul literar pe care il consideri cel mai potrivit pentru a te caracteriza?

MT: Nu am un stil-fetis pe care sa-l prefer altora. Pot spune ca vreau sa incerc mai multe genuri (roman, nuvela, eseu, poezie, etc) inainte sa decid in ce categorie ma aflu. Nu sunt multe puncte comune intre subiectele pe care le scriu in paralel, decat poate, fascinatia mea pentru antichitate, istorie, arte, care transpare din ambele mele romane.

As mai remarca o tendinta de a face descrierile locurilor cat mai detaliate care sa permita cititorului sa vizualizeze cat mai bine scenele, in special cadrul in care plasez personajele. Prin opozitie cu o descrierea a personajelor mult mai concisa si indirecta care lasa cititorului libertatea de a si le imagina el singur.

Ceea ce nu-mi place cand se compara o carte cu un film este ca imaginatia dezvoltata prin cuvinte cere cititorului sa integreze o parte din el-insusi in lectura pe care o face si sa se apropie astfel de esenta scrisului, pe cand in cinema totul ne este prezentat pe un platou de argint. Spectatorul pasiv se multumeste doar sa asimileze, iar imaginatia lui e stimulata diferit prin actori si performantele lor, efecte speciale, decoruri...totul e deja creat si nu se mai poate modifica nimic.

EVZ: Ce anume te-a determinat sa incepi o carte?

MT: De ce am inceput sa scriu...cred ca asa cum altii devin cititori. Vedeam in literatura un anumit ideal, pe care lumea reals nu-l oferea; o stimulare, un sentiment de importanta cand te identifici cu eroii de care apoi te atasezi. Acesta este de fapt si unul din scopurile oricarei fictiuni si care este de obicei atins.

Pentru mine intre citit si scris a fost doar un pas si anume acela de a detasa o parte din mine pe care sa o grefez apoi intr-un univers unde voi avea controlul absolut. Citind recent Cuvintele lui Jean-Paul Sartre am realizat ca intentiile mele de scriitoare au fost asemanatoare cu ale sale de inceput.

O "impostura", cum a denumit-o el, o dorinta de a simti ca exist si de a ma afirma printre semenii mei care nu ma vedeau totdeauna asa cum mi-ar fi placut mie. O nevoie de a se simti extraordinar intr-un univers foarte normal dintr-o lume reala, de a descoperi si a se identifica cu ceva nou in care sa transpun propria viziune prin lucrari diferite, atat cat mi le permite imaginatia.

Vroiam sa traiesc prin personajele mele ceea ce nu aveam in realitate.  La inceput am mai fost influentata si de stilul lui J.K Rowling, autoarea romanelor "Harry Potter", de care m-am detasat apoi in primul meu roman.

EVZ: Cand ai emigrat din Romania? Cum anume te-a influentat acest aveniment?

MT: Am venit in Canada la 2 ani. Nu pot spune ca imigrarea nu mi-a afectat deloc viata pentru ca mai tarziu am realizat ca nu apartineam pamantului pe care cresteam. Am avut o oarecare dificultate de adaptare intre ce vedeam acasa si ceea ce oferea lumea exterioara, ceea ce creeaza de obicei dorinta de a fi cu persoane care sunt in aceeasi situatie cu tine si poate e aceea ce m-a impins sa aleg un colegiu francez.

Aceasta situatie a lasat urme in romanul meu de inceput "Insula Diavolului": opozitia intre personajele de origine franceza si quebecoaza este foarte vizibila si chiar daca grupurile se amesteca raman totusi distincte unele de altele. Punctul de vedere adoptat in naratiune este cel francez prin politist, personajul principal, pentru ca desi traiesc in Quebec, cotidianul meu se limiteaza des doar la cadrul scolii.

EVZ: Cum se prezinta cumunitatea romanilor din Montreal ? Consideri ca ai primit suportul la care te asteptai?

MT: Marturisesc ca nu cunosc prea bine comunitatea romana din Montreal. Cu ocazia publicarii primei mele carti am fost agreabil surprinsa de sprijinul sau neasteptat. Asociatia Scriitorilor Romani din Canada si presedintele ei, d-nul Alex Cetateanu, poetul George Filip, m-au primit foarte bine, m-au invitat sa particip la si la standul romanesc de la Salonul de carte de la Montreal in 2006, (in afara standului editurii din Montreal care ma publicase), iar in 2007 m-au acceptat in asociatie ca membra stagiara. Am participat apoi la realizarea primului numar al Revistei "Destine", revista asociatiei.

De asemenea datorez Bisericii Buna-Vestire doua lansari de carte in comunitatea romana, organizate de d-l Victor Rosca si publicatii periodice in revista "Candela". Cu toate acestea, am observat ca romanii, atunci cand ajung aici, nu mai vor sa stie nimic despre romani, dar mai pe urma ajung sa se adune tot cu romanii.

EVZ: Care sunt planurile tale literare pentru acest an?

MT: Pentru anul acesta vreau sa scriu volumul al doilea din Razboiul Titanilor, sa continui sa vizitez scoli si librarii pentru lansarea primului volum "Alegerea lui Selenae", sa public in revistele "Candela", "Destine", "L’Etoile du Danube". In septembrie 2008, scriitorul si editorul Ion Barbu, m-a invitat sa particip la salonul Gaudeamus de la Valcea, cu traducerea si publicarea primului meu roman "Insula diavolului" in romaneste.

EVZ: Cine te-a sustinut cel mai mult in momentul in care ai inceput sa scrii?

MT: Cand am inceput sa scriu, mama si sora mea mai mare m-au incurajat, m-au sustinut ca cititoare si am discutat cu ele textele de inceput, dar si mai tarziu.

EVZ: Care sunt planurile tale de viitor?

MT: Mi-ar place sa scriu fara constrangeri financiare sau alte presiuni exterioare. Visul meu este sa pot avea doua lumi distincte: viata normala in care sa ma bucur de tinerete, in cautare de senzatii tari, de iubire, de bucuria vacantelor, de descoperirea de culturi noi si de domenii diferite incepand cu organizatii guvernamentale top secrete, de exemplu, de diferitele fatete ale existentei.

Si cealalta, a creatiei, in care sa ma izolez la munte in Elvetia sau pe o insula greceasca pe malul marii, ca sa ma abandonez inspiratiei si sa traiesc numai pentru scris.Pentru ca daca nu am conditiile ideale pentru inspiratie si lipseste scanteia care ii aprinde universul, scrisul e fad, tern, neinteresant.

Ma gandesc deja la un proiect pentru dupa ce voi termina "Razboiul titanilor", un amestec de autobiografie imaginara, science-fiction, supranatural, roman istoric, reflexii filozofice, toate intr-o saga care va incerca sa evoce istoria umanitatii intr-un milion de ani, prin jurnalul intim al unei cercetatoare ce calatoreste in timp. De asemenea, mi-ar place sa ma intorc in Romania intr-o vacanta, ca sa cunosc mai bine locurile unde m-am nascut.

EVZ: Un mesaj din partea Mirunei Tarcau pentru tinerii scriitori romani:

MT: Ceea ce imi place cel mai mult cand ma intalnesc cu tineri cititori este speranta ca citind cartile mele vor incerca si ei sa-si realizeze visurile, indiferent care sunt ele si sa nu se descurajeze daca nu vor reusi imediat. Sa creada cu fermitate in reusita.

Eu nu am avut intotdeauna aceasta certitudine. Au fost momente cand ma intrebam daca visul meu este realizabil si mi-ar fi placut sa fi avut un exemplu de tanar care a reusit sa publice. Pentru ca a reusi sa fii publicat pentru prima oara este o incercare la fel de dificila ca si aceea de a termina scrierea unui roman la 15 ani.

Pentru a citi poeziile si nuvelele Mirunei Tarcau puteti accesa website-ul oficial http://www.tarcau.com/